Au fost de-ajuns 90 de poezii din prima ediție a volumului eminescian spre a ne da Poezia; câteva mii de file din manuscrisele sale pot da acum școala culturii”, spunea, cu mai bine de patru decenii în urmă, Constantin Noica. Și se pare că l-am ascultat. Pentru că aici ar trebui să ne oprim spre a privi, adânc și cu luare-aminte, asupra însemnătății Zilei Culturii Naționale. Să înțelegem că dincolo de ceea ce Eminescu a relevat prin propria poezie se ascunde însăși cultura română, a cărei respirație o deprindem din ritm. Dar freamătul acut al culturii se ascunde în manuscrisele sale, în care se îngemănează socialul, politicul, economicul, culturalul. În care, față de ceea ce era necunoscut, pioșenia îl îndemna să conspecteze, să adune, să cerceteze. Zestrea lui Eminescu nu înseamnă numai propriile-i manuscrise, ci și manuscrisele vechi românești pe care le păstra cu sfințenie. Și pe care le-a înțeles ca fiind o carte deschisă a culturii în care îi era menit să scrie barem o pagină. Despre această pagină, în care povestea însăși a culturii române se revarsă, vorbim astăzi ca simbol. Aici se găsește cheia descifrării numeroaselor altor pagini scrise sau nescrise încă. De aceea avem azi, 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu, mai presus de orice, Ziua Culturii Române.


 Cât despre firul tors al culturii române? Toarcerea firului, asociată povestirii, nu e o simplă întâmplare a fiinţei ce povestește de a desfăşura întinderea epică, de a urmări un şir (temporal) de întâmplări ale fiinţei de carne. „Reprezentaţia, scria Eminescu, e un ghem absolut şi unul dat simultan. Resfirarea acestui ghem e timpul şi – esperienţa. Sau şi un fuior din care toarcem firul timpului, văzând astfel ce conţine. Din nefericire, atât torsul cât şi fuiorul ţin într’una. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are precis dispoziţie filosofică”. Să fie atunci firul, gonind spiralat pe cărările fusului, timpul, iar mişcarea regulată a degetelor însoţitoare experienţa? Ar fi mai simplu să înţelegem cultura ca fiind acea asociere aparent stranie, fără temei, a fuiorului strâns legat de furcă. Timp şi spaţiu – puse împreună – sunt „toarse” în povestire. Firul poveştii nu e înşiruirea epică (cronologică, în esenţă), ci înşiruirea de spaţii traduse cultural. Cu amprenta timpului desfăşurării povestirii, insignifiantă în raport cu amprenta spaţiului, povestirea devine înşiruirea faptică a culturii (fiinţă şi loc), transformată după o matriţă culturală – mişcarea automatizată, algoritmizată a degetelor, după ce „firele-împreună” sunt modelate de buricele altor două degete (transmiţând mişcare fusului). Să notăm că nu doar fuiorul înseamnă cultură, ci şi „esperienţa”, mişcarea dibace, antrenată, neieşind din tipare, a degetelor care torc. Or, pentru a da nume culturii după „esperienţa” dibace a degetelor în scriitură înseamnă să numim Ziua Culturii Naționale drept Ziua Eminescu.

 
 Sau invers, căci se confundă oricum.

Evenimentele lunii

DAN PURIC - One Man Show - ”SUFLET ROMANESC”
Marți, 20 Ianuarie 2015, ora 19:00


SPECTACOL DE TEATRU ”MĂSCĂRICIUL”
Marți, 3 februarie 2015, ora 19:00


SPECTACOL DE TEATRU ”TAKE, IANKE SI CADÎR”
Miercuri, 25 februarie 2015, ora 19:00


Contact rapid

Strada Apollonia Hirscher 8
Cod Postal: 500025, Brasov
Mail: centrulcultural_reduta@yahoo.com

Tel: 0268 419 706
Fax: 0268 475 239

Program Casa de bilete:
Luni-Vineri 11:00-13:00 și 15:00-18:00

Newsletter