Bine ati venit!

Samuel Abraham, construia prima sală de spectacole la Braşov, "Reduta", în 1794, destinată atât balurilor cât şi spectacolelor de teatru şi muzică. În primul său concert, Societatea Filarmonica braşoveană a prezentat, în data de 6 mai 1878, Uvertura la opera "Flautul fermecat" de Mozart şi Simfonia a VI-a de Beethoven, sub bagheta lui Anton Brandner, considerat fondatorul şi primul dirijor al acestei Societăţi.

La Brasov a concertat în anul 1848 Johann Strauss, iar în septembrie 1879 violonistul Johann Joachim, acompaniat la pian de Johannes Brahms (în cadrul turneului lor transilvan). Vechea Reduta, a fost reconstruită în anul 1894 din fondurile Băncii "Kronstadter Allgemeine Sparkasse", cu destinaţia de sală de concerte (Konzerthaus).

A purtat numele de “Reduta” după o vestită sală din Viena. Noua "Reduta”, sau Casa de Concerte, a fost construită după planurile inginerului oraşului Christian Kertsch, în stilul baroc cu elemente rococo. Pe faţadă, în stilul renaşterii italiene se află busturile lui Wagner, Schumann, Mozart şi Beethoven, alături de cele ale lui Goethe, Schiller, Shakespeare.

Marele compozitor George Enescu afirma într-un interviu, acordat după concertul susţinut cu orchestra Societăţii Filarmonice din Braşov : "... la saşi am descoperit o cultură muzicală uimitoare, extraordinară. Aşa, la Braşov, ei au o merituoasă orchestră simfonică".

Mihai Eminescu, poetul nostru national, ale cărui prime manifestări artistice a fost aceea de sufleor într-un teatru, a ajuns, în 1865, cu trupa Fanny Tardini şi la Braşov. Această deplasare nu este certă, dar cu siguranţă Eminescu a avut tangenţe cu acest teatru datorită afecţiunii pe care actorii i-au purtat-o lui Eminescu. Şi la 18 ani pleacă într-un turneu transilvan, ca sufleor, de data aceasta cu trupa lui Mihail Pascaly. Întâiul popas al turneului este Braşovul, la Reduta, consemnat pe 16 mai 1868.

Gazeta Transilvaniei scria: trupa Pascaly „va înfăţoşa publicului dramaturgia după toate regulile artei şi mai mult din punctul de vedere al omenimei întregi, decât din altele particulari şi provinciali...”, deoarece atât „morala, virtutea, adevărata nobilitate”, cât şi „vitiul, crima şi toate neajunsurile omeneşti, pe care teatrul are chemarea de a le descoperi şi corege, vor fi şi vor rămânea tot acelea în toate timpurile şi la toate popoarele”. Cele mai multe piese jucate în decurs de o luna la Braşov sunt traduceri din repertoriul francez. În 1948, clădirea a fost dată în folosinţă Teatrului de Stat, până în martie 1959. Din acest an a fost transferată Palatului Culturii, care, în prezent, poartă numele de Centrul Cultural "Reduta”.

Complet renovată şi modernizată între 1997-2004, clădirea Centrului Cultural "Reduta” este una dintre cele mai elegante şi atractive aşezăminte culturale din ţară. Centrul Cultural „Reduta” Braşov dispune de o sală de spectacole cu un număr de 370 de locuri, dotată cu sisteme de sonorizare şi iluminare moderne, destinată spectacolelor de teatru, muzică, dans, cât şi pentru conferinţe şi lansări de carte sau diverse activităţi educative.

Centrul Cultural „Reduta” încearcă prin programele culturale propuse să răspundă cerinţelor publicului actual - unul avid de noutate, calitate, diversitate, originalitate. Astfel spectacolele teatrale, muzicale, coregrafice, seriile expoziţionale au primit o nouă destinaţie, orientată spre necesităţile şi ingerinţele culturii secolului XXI. Dezvoltarea relaţiilor culturale cu instituţii naţionale, europene şi internaţionale, promovarea diversităţii etnoculturale, sprijinirea mobilităţii artiştilor şi a produsului cultural, prezentarea producţiilor culturale locale în alte localităţi din ţară şi străinătate, încurajarea artiştilor braşoveni la festivaluri şi evenimente de anvergură la nivel internaţional, prezentarea în Braşov a unor producţii de calitate din afara Braşovului şi din alte ţări, corespund încercării de a dinamiza viaţa culturală a oraşului prin programele şi acţiunile întreprinse de Centrul Cultural „Reduta”.

Centrul Cultural “Reduta” şi-a confirmat şi diversificat în prezent principalele strategii culturale, punând accent pe calitatea actului artistic. O serie de evenimente culturale de prestigiu – Festivalul “Liszt200”, “Marile Serate Muzicale”, “Saptamana Comediei”, Dracula Film Festival Horror & Fantasy, World Music Festival, Braşov International Film Festival (BIFF), One World Romania, Festivalul Internaţional de Folclor „Garofiţa Pietrei Craiului”, Congresul Internaţional de Numismatică „Împreună într-o Europă unită”, Festivalul de teatru amator A.M. Actor, Crăciunul Stelelor, etc., au întrunit nume celebre ale artei interpretative româneşti şi internaţionale în concerte camerale şi simfonice, spectacole de teatru, ale artiştilor plastici contemporani în expoziţii, dar şi ale personalităţilor culturale în simpozioane şi conferinţe.

Toate aceste ’’întâlniri’’ în sfera artistică, conferă acestei noi şi vechi în acelaşi timp instituţii, un puls de modernitate şi un loc binemeritat in rândul centrelor culturale importante pe plan naţional si internaţional.


Au fost de-ajuns 90 de poezii din prima ediție a volumului eminescian spre a ne da Poezia; câteva mii de file din manuscrisele sale pot da acum școala culturii”, spunea, cu mai bine de patru decenii în urmă, Constantin Noica. Și se pare că l-am ascultat. Pentru că aici ar trebui să ne oprim spre a privi, adânc și cu luare-aminte, asupra însemnătății Zilei Culturii Naționale. Să înțelegem că dincolo de ceea ce Eminescu a relevat prin propria poezie se ascunde însăși cultura română, a cărei respirație o deprindem

din ritm. Dar freamătul acut al culturii se ascunde în manuscrisele sale, în care se îngemănează socialul, politicul, economicul, culturalul. În care, față de ceea ce era necunoscut, pioșenia îl îndemna să conspecteze, să adune, să cerceteze. Zestrea lui Eminescu nu înseamnă numai propriile-i manuscrise, ci și manuscrisele vechi românești pe care le păstra cu sfințenie. Și pe care le-a înțeles ca fiind o carte deschisă a culturii în care îi era menit să scrie barem o pagină. Despre această pagină, în care povestea însăși a culturii române se revarsă, vorbim astăzi ca simbol. Aici se găsește cheia descifrării numeroaselor altor pagini scrise sau nescrise încă. De aceea avem azi, 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu, mai presus de orice, Ziua Culturii Române.


 Cât despre firul tors al culturii române? Toarcerea firului, asociată povestirii, nu e o simplă întâmplare a fiinţei ce povestește de a desfăşura întinderea epică, de a urmări un şir (temporal) de întâmplări ale fiinţei de carne. „Reprezentaţia, scria Eminescu, e un ghem absolut şi unul dat simultan. Resfirarea acestui ghem e timpul şi – esperienţa. Sau şi un fuior din care toarcem firul timpului, văzând astfel ce conţine. Din nefericire, atât torsul cât şi fuiorul ţin într’una. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are precis dispoziţie filosofică”. Să fie atunci firul, gonind spiralat pe cărările fusului, timpul, iar mişcarea regulată a degetelor însoţitoare experienţa? Ar fi mai simplu să înţelegem cultura ca fiind acea asociere aparent stranie, fără temei, a fuiorului strâns legat de furcă. Timp şi spaţiu – puse împreună – sunt „toarse” în povestire. Firul poveştii nu e înşiruirea epică (cronologică, în esenţă), ci înşiruirea de spaţii traduse cultural. Cu amprenta timpului desfăşurării povestirii, insignifiantă în raport cu amprenta spaţiului, povestirea devine înşiruirea faptică a culturii (fiinţă şi loc), transformată după o matriţă culturală – mişcarea automatizată, algoritmizată a degetelor, după ce „firele-împreună” sunt modelate de buricele altor două degete (transmiţând mişcare fusului). Să notăm că nu doar fuiorul înseamnă cultură, ci şi „esperienţa”, mişcarea dibace, antrenată, neieşind din tipare, a degetelor care torc. Or, pentru a da nume culturii după „esperienţa” dibace a degetelor în scriitură înseamnă să numim Ziua Culturii Naționale drept Ziua Eminescu.
 Sau invers, căci se confundă oricum.


EVENIMENTE

NOAPTEA CULTURALĂ COREEANĂ
Miercuri, 29 iulie 2015, ora 19:00




Spectacol de teatru ”S-a furat mireasa”

Joi, 30 iulie 2015, ora 20:00


Stagiunea Estivală ”BASTION BAROC”
Duminică, 2 august 2015, ora 19:00


FESTIVALUL INTERACTIV PT. FAMILIE 
”A FOST ODATĂ...” 1-6 August 2015


REZIDENŢE DE ARTĂ CONTEMPORANĂ 
BRAŞOV, 4 - 14 august 2015


Expoziție de pictură Mario Passavanti
24 iulie-6 august


Contact rapid

Strada Apollonia Hirscher 8
Cod Postal: 500025, Brasov
Mail: centrulcultural_reduta@yahoo.com

Tel: 0268 419 706
Fax: 0268 475 239

Program Casa de bilete:
Luni-Vineri 11:00-13:00 și 15:00-18:00

Newsletter