Expoziția Națională

„Crăciunul cu măști - Obiceiuri de iarnă din Rucărul de Făgăraș și Rucărul de Argeș”

CASTELUL BRAN, 6 decembrie 2016

Castelul Bran și Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural „Reduta” vă invită sâmbătă, 10 decembrie 2016, ora 12:00, la vernisajul Expoziției Naționale „Crăciunul cu măști” care va avea loc la Castelul Bran.
Anul acesta adunăm între zidurile castelului ce străjuieşte vechea vamă, oameni şi obiceiuri din două localităţi ce poartă acelaşi nume, dar se găsesc de o parte şi de alta a Carpaţilor : Rucărul muscelean     (jud. Argeş) şi Rucărul făgărăşean (com. Viştea).

Conform legendei „descălecatului” Ţării Româneşti, în anii 1290, Negru Vodă a trecut Carpaţii dinspre Făgăraş şi s-a stabilit la Curtea de Argeş unde a întemeiat un voievodat. Dincolo de elementele de legendă, numeroşi istorici susţin ideea întemeierii localităţii Rucăr din judeţul Argeş de către locuitorii satului Rucăr din Ţara Făgăraşului, aparţinând în prezent de comuna Viştea.

„Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798 (1290), fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negru Voievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: rumâni, papistași sași, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao.”

(Fragment din Letopisețul Cantacuzinesc privind întemeierea Țării Românești)

„În acest contex, Expoziția Naţională „Crăciunul cu măşti” organizată la Castelul Bran, în luna decembrie, doreşte să aducă în atenția publicului obiceiuri de iarnă din două localități, aparţinând de două zone etnografice diferite, dar legate de o istorie comună.

Rolul zeiţei preistorice în ipostază zoomorfă este interpretat la Crăciun şi Anul Nou de feciorul cetei de colindători care îmbracă o mască bovină numită, în raport de zona etnografică, Turcă, Boură, Cerb, Capră, Brezaie etc. Astfel, în Rucărul de Făgăraș întâlnim obiceiul colindului cetei de feciori cu Berbece, iar în cel muscelean, Brezaia.

Expoziţia este structurată în trei secţiuni: reconstituirea unui interior ţărănesc muscelean, prezentarea obiceiurilor de iarnă Brezaia şi Ceata de feciori cu Berbece din Rucărul de Făgăraş, precum şi o expoziţie de fotografie veche.

În zilele de sâmbătă și duminică ansambluri din județul Brașov vor prezenta colinde și obiceiuri de iarnă,” (au declarat organizatorii).

Organizatori:Castelul Bran și Serviciul Cultură Tradițională-Centrul Cultural „Reduta”

Parteneri:Asociația Regalia, Asociația Ruffa Arbor (jud. Argeș) și Primăria Comunei Viștea

     


Sâmbătă, 5 noiembrie, în prezența oficialităților locale și ai reprezentanților Serviciului Cultură Tradițională - Centrului Cultural „Reduta” Brașov, a fost inaugurat primul Muzeu al Satului Veneția de Sus.

«Bine-ați venit în căsuța noastră!», așa i-a întâmpinat Maria Boboia pe primii vizitatori ai MuzeuluiSatului din Veneția de Sus.

Maria Boboia s-a născut în satul cu comori, așa cum este denumită Veneția de Sus – denumire care se datorează unei legende locale. Mai bine de zece ani, Maria a fost plecată în Italia, însă ori de câte ori a avut ocazia, a îmbrăcat frumosul costum popular de Veneția, ia cu pumnișori și fota unică prin cromatica florilor țesute.

Dorul de casă a determinat-o însă, să se reîntoarcă pe meleagurile natale și animată de dorința de a promova tradițiile locale, a reînviat obiceiuri de care doar bătrânii din sat mai povesteau.
Astfel, două dintre cele mai frumoase obiceiuri tradiționale ale zonei etnografice Țara Făgărașului– Turca și Plugarul, au ajuns în cadrul unor expoziții organizate de către Serviciul Cultură Tradițională, la Castelul Bran.
La muzeul satului din Veneția de Sus, vizitatorii pot admira de la războiul de țesut, la blidar, masă, ladă veche de zestre pentru haine, pat amenajat cu cuverturi țesute în război și perini, precum și foarte multe obiecte de uz casnic tradiționale.
Accentul în organizarea interiorului cade însă pe textilele de casă: țoluri, păretare, ștergare ornamentale, cu o cromatică vie ce îmbracă pereții și obiectele de mobilier, toate într-o formă remarcabilă de conservare, așa cum a declarat Ioan Praoveanu - cercetător științific gradul I, doctor în etnologie, prezent la eveniment.
Ștergare scurte sau „funde” cum se numesc în zonă, plasate la icoane, încântă privirea printr-un decor bogat, geometric și prin cromatica bazată pe roșu.

Multe dintre aceste țesături au fost lucrate de Mărioara Boboia, mama Mariei, în memoria căreia au fost puse bazele acestui muzeu. La confecționarea acestora au contribuit chiar Maria și sora ei pe când aveau doar zece ani, așa cum povestește aceasta din urmă, vizibil emoționată.

În structura decorativă a interiorului, numărul mare al pieselor aparținând principalelor genuri ale creației populare – textile, port, ceramică, configurează prin reușita asociere stilul caracteristic zonei etnografice a Țării Oltului.

La 80 de ani de când Dimitrie Gusti inaugura Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume, în Veneția de Sus – Satul cu comori, oameni cu dăruire față de tradiții, reușesc să reconstituie un veritabil înterior țărănesc.

În contextul pericolului degradării elementelor de patrimoniu cultural, Serviciul Cultură Tradițională Brașov salută inițiativa comunității și a autorităților locale de a pune bazele unui Muzeu al Satului, acesta devenind întâia comoară  palpabilă din această importantă vatră folclorică a județului nostru.” (prof. Adrian Vălușescu)


„FOCUL LUI SUMEDRU” - ȘIRNEA

Asociația Pro Șirnea şi Serviciul Cultură Tradiţională din cadrul Centrului Cultural „Reduta” Braşov vă invită în 25 octombrie 2016, în localitatea Șirnea, la „Focul lui Sumedru”.

În noaptea de 25/26 octombrie a fiecărui an, se desfăşoară în localităţile din zona etnografică Bran, un ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic. În jurul unui imens rug funerar, aprins de tineri într-un loc înalt al satului şi întreţinut cu lemne uscate şi resturi vegetale, se adună întreaga suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focu’ lui Sumedru!”. Femeile împart covrigi, nuci şi mere. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi cu care fertilizează grădinile şi livezile.

Sărbătoarea are de fapt o sorginte precreştină, iar focurile care se aprindeau erau pentru încălzirea spiritelor care apar pe pământ în această perioadă. Focul are rol protector, prin foc trecând tinerii şi copii care aruncă cu tăciuni aprinşi. Sfântul Dumitru, celebrat în data de 26 octombrie, este o divinitate pastorală, protector al păstorilor. Este vorba de „focul viu” al ciobanilor români, care purifică îndeosebi păstorii şi turmele.

Din program:

Ora 16:30 – Acatistul Sf. Dimitrie la Biserica Sf. Ioan Botezatorul din Șirnea;

Ora 17:30 – Șezătoare pe tema „Focul lui Sumedru. Legenda Branului și tradiții populare” la Muzeul Nicolae Frunteș;

Ora 18:30 – Recital de poezie „Focul lui Sumedru” în volumul Prescuria la Chilia Prescuriilor, în lectura autorului;

Ora 19:00 – Aprinderea focurilor și împărțirea darurilor pe Dealul Păltiniș;

Ora 20:00 – Agapă frățească.

Participă: Grupul Noima – grup al căror membrii vor picta pe tema Focului Interior; acestora li se vor alătura patru pictori, invitați din Germania. Tablourile vor fi expuse, vineri, 28 octombrie 2016, în clădirea Rectoratului.

 


OBICEIURI TRADIȚIONALE DE PRIMĂVARĂ

24 aprilie – 22 mai 2016, Castelul Bran

Organizatori: Serviciul Cultură Tradițională, Centrul Cultural „Reduta” Brașov

Castelul Bran    

Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural "Reduta" Brașov și Castelul Bran, vă invită duminică, 24 aprilie 2016, ora 13:00, la vernisajul expoziției "Obiceiuri tradiționale de primăvară", care va avea loc la Castelul Bran.

În cadrul vernisajului, comunitatea din Veneția de Sus, va reconstitui după o pauză de mai bine de 15 ani, un obicei specific Țării Făgărașului, și anume "Plugarul".

Expoziția deschisă publicului în perioada 24 aprilie-22 mai 2016, la Castelul Bran, cuprinde reconstituirea obiceiurilor tradiționale de primăvară "Plugarul" - Veneția de Sus și "Împușcatul cocoșului" - Apața, precum și un salon de fotografie (lucrări realizate de tânărul fotograf brașovean Marco Algasovschi).

Obiceiul “Plugarului” este o manifestare folclorică cu caracter agrar la care participă întreaga comunitate sătească şi care se repetă în fiecare an, a doua zi de Paşte, în mai multe sate din zona etnografică a Ţării Făgăraşului.

„Plugarul” este un scenariu ritual al morţii şi renaşterii anuale a divinităţii vegetale. Rolul principal îl are flăcăul care a ieşit primul la arat în acel an.

“Împușcatul cocoșului”un obicei tradiţional, specific comunităţii din Apaţa. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului din secolul al XIV-lea.

În timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cântat de cocoş în cetate, locuitori refugiaţi fiind astfel descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsă, împuşcarea cocoşului care i-a trădat.

   


 

 

Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrul Cultural „Reduta”, Primăria și Consiliul Local Cristian, vă invită sâmbătă, 12 martie 2016, începând cu ora 10:30, în localitatea Cristian, la obiceiul tradițional Roaina.

 Anul 2012, a însemnat pentru locuitorii din localitatea Cristian reînvierea unui obicei dedicat renaşterii naturii. După 20 de ani în care nu a mai fost pus în practică în urma plecării în număr mare a saşilor în Germania , Roaina – un obicei care îşi are rădăcini adânci în viaţa comunităţii săseşti – a fost reconstituit şi transmis „in vivo” noilor generaţii din Cristian. O cercetare preliminară a fost realizată de specialiştii Serviciului Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural „Reduta” Braşov.

Alaiul va fi format din membrii ansamblului Junii Cristianului, membrii ai grupului Zoritorilor şi din elevi de la şcoala din Cristian.

Roaina este un obicei ai cărui actanţi sunt copiii cu vârste cuprinse între între 12 şi 14 ani, al căror rol era să tragă pe străzile satului o roată – roaina – pe care erau aşezate două păpuşi din paie, femeie şi bărbat. Alaiul copiilor era unul foarte zgomotos datorită talăngilor şi clopoţeilor al căror sunet speria întunericul şi spiritele rele.

„Sensul sărbătorii este dat de încercarea oamenilor de a alunga toate relele care se îngemănează cu întunericul şi frigul şi a ajuta lumina să răzbească.” (Adrian Vălușescu, Șef Serviciul Cultură Tradițională)

Manifestarea se va desfășura după următorul program:
10:30 – Plecarea Alaiului Roainei însoțit de fanfara din fața Primăriei Cristian;
12:00 – Program artistic care va cuprinde muzică de fanfară, dansuri germane, soliștii Grupului Viva-la-Musica și Carnavalul elevilor de la Școala Generală Cristian - Sala de evenimente a comunei Cristian.


 

FASCHING – Prejmer

Sărbătoarea clătitelor 27-28 februarie 2016

”Sărbătoarea clătitelor” sau ”Fasching”, după denumirea săsească, este sărbătoarea organizată în comuna Prejmer, înainte de intrarea în Postul Paștelui, potrivit calendarului Bisericii Evanghelice.

Sărbătoarea este un bun prilej de bucurie, dans şi voie bună, dar mai ales de a reuni comunitatea, fiind un ritual ce are rădăcini adânci în istorie. Festivalul simbolizează triumful luminii asupra întunericului, prevestirea soarelui primăverii şi alungarea iernii. 

Cu o seară înainte carnavalului, tinerii se întâlnesc ca să-şi pregătească măştile pentru a doua zi. Duminică dimineaţa, cetele de feciori mascaţi colindă satul călare, din alai făcând parte acordeonişti, toboşari, trompetişti mascaţi şi nelipsita căruţă cu sobă în care se pregătesc clătitele. Locuitorii sunt invitaţi să participe la balul mascat ce va urma în seara respectivă şi li se oferă clătite, fapt pentru care sărbătoarea poartă denumirea de Caravana Clătitelor. Se spune că zgomotul produs de flăcăi alungă spiritele rele şi vremea geroasă şi are rolul de a „grăbi" primăvara.


Festivalul Concurs de Muzică Populară pentru Tineri Interpreţi ,,Flori în Ţara Bârsei”, Ediţia a IX-a, 2-3 Aprilie 2016

Regulamentul festivalului

 

   

FIȘĂ DE CONCURS - descarcă aici


 

RIDICATUL BRAZILOR LA DUMBRĂVIȚA
25 decembrie 2015,  ora 12:00

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov, vă invită în 25 decembrie 2015, începând cu ora 12:00, în comuna Dumbrăviţa, la obiceiul tradiţional Ridicatul Brazilor.
Ridicatul brazilor este un obicei al cetelor de feciori din Dumbrăviţa care are loc în ziua de Crăciun.

Pe vremuri, feciorii se constituiau în două cete: cea de pe deal şi cea de pe vale. Fiecare ceată, condusă de câte un vătaf, pleca în pădure după brad, cu cel puţin o săptămână înainte de Crăciun. Alegerea bradului se făcea cu mare grijă: acesta trebuia să fie drept, să fie înalt şi să aibă crengile uniforme. După ce feciorii aduceau bradul în sat, acesta era împodobit de fete, iar în ziua de Crăciun, în urma alegerii ţânţărenilor, cel mai frumos brad era ridicat în mijlocul satului. Ceata al cărui brad era ales câştiga dreptul de a organiza balurile de sărbători, fapt ce marca importanţa obiceiului în comunitate.
Astăzi, obiceiul se mai practică, cu deosebirea că se constituie o singură ceată care aduce bradul, iar în ziua de Crăciun este ridicat în mijlocul satului. Bradul este ridicat cu mâinile, este tras de sfori, de către cetele de feciori, fără să se folosească un utilaj. În ajutorul feciorilor sar bărbaţii din sat, cei mai tineri. De la sărbătoare nu lipseşte muzica, voia bună şi cetaşii, care se aşează sub brad şi cheamă întreaga suflare a satului să se prindă în hora ce se organizează în jurul bradului.

Bradul – simbol al reînnoirii anului

Bradul de Crăciun este o datină veche, pe care unii o consideră de origine precreştină, simbolizând pomul vieţii. Alţii îi conferă o semnificaţie creştină, ca pom al cunoaşterii binelui şi răului, care, împodobit cu mere roşii, aminteşte de păcatul originar.
Copacul veşnic verde este una din variantele cele mai frecvente ale Pomului vieţii şi ale Arborelui cosmic. Este considerat copac-totem al protoromânilor, simbolizând viaţa veşnică, tinereţea şi vigoarea, mândria, curajul şi verticalitatea. Bradul i-ar fi ascuns de urmăritori, pe Maica Domnului şi pe Iisus şi a fost binecuvântat să rămână mereu verde şi frumos, să-i bucure pe oameni mereu şi să aibă vârful în formă de cruce.
Sacralitatea bradului este consfinţită de diverse legende româneşti. „Cică dintru început, Necuratul se ţine scai de brad, spunând că e copacul lui. Deci, ca să nu se apropie nici un om de dânsul a luat şi a bătut o mulţime de cuie de fier împrejurul lui. Văzând aceasta, Dumnezeu s-a mâniat foc şi scoţând din brad cuiele de fier, a făcut alte cuie din lemn cu cruce şi pe acestea le-a bătut în locul celorlate. De atunci, au rămas cepurile cu cruci în fiecare brad şi fiind ele cu cruce, Necuratul nu se poate apropia de acest arbore. Dar cu toate acestea, a mai rămas în brad puţină mânie de-a Satanei şi de aceea pocneşte el, când îl pui pe foc.” (text cules de folcloristul S. Fl. Marian)

Caracterul sacral al copacului verde este accentuat şi de Spovedania la brad, de faptul că leagănul lui Iisus a fost atârnat de un brad şi că ciobanii obţin „focul viu” prin frecarea a două bucăţi uscate din acest lemn. Bradul este un element indispensabil în diverse activităţi magico-religioase. Când se ridică o casă, în apropierea ei se află un brad sau o creangă de brad, care va aduce noroc şi bucurie locuitorilor casei.
La toate marile sărbători ale anului, gospodăriile erau îmbrăcate în cetină de brad, ca semn al festivităţilor colective, ca semn al întinerii habitatului uman.
La popoarele germanice se credea că acest simbol vegetal veşnic verde are puterea de a îndepărta spiritele malefice care bântuie prin lume la solstiţiul de iarnă.  Din Germania, unde se obişnuia împodobirea unui brad în curtea bisericii, bradul împodobit ajunge în toate ţările Europei, până în Rusia şi în Orient.


Expoziţie Crăciunul în satul cu comori
Obiceiuri si datini din satul Veneția de Sus

12 decembrie 2015 – 10 ianuarie 2016

ORGANIZATORI: CASTELUL BRAN şi CENTRUL CULTURAL REDUTA – Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov

Expoziţia dechisă la Castelul Bran, cuprinde reconstituirea unui interior ţărănesc din satul Veneţia de Sus, precum şi o colecţie de fotografie veche.

Una dintre cele mai frumoase poveşti din satul străjuit de Vârful Gârbova şi străbătut de Râul Venecioara, este cea a unei comori turceşti îngropate în apropierea satului. De aici şi numele expoziţiei.

Legenda comorii din Veneția de Sus

Se povesteşte că în anul 1922, la un restaurant din Bucureşti, lucra ca picolo un tânăr din Veneţia, numit Anişor. El s-a împrietenit cu un bătrân turc, care i-a povestit că în timpul Primului Război Mondial a luptat în zona satului Veneţia. Turcul i-a mărturisit că în Vârful Gârbova, la locul numit Pietre, el împreună cu un camarad au îngropat tezaurul armatei turceşti. Bătrânul i-a dat chiar şi o jumătate de hartă a locului unde fusese îngropată comoara. Povestea spune că Anişor s-a întors în satul natal şi pe vârful muntelui şi-a construit un cuptor pentru piatra de calcar din care se face var. Tânărul săpa după comoară, iar din piatra pe care o scotea făcea var. Întreaga viaţă a petrecut-o astfel şi locul se numeşte şi acum „Comoara lui Anişor”. Nu a găsit comoara, dar a transmis harta fiilor săi.

Unul dintre obiceiurile de iarnă, specifice satului este mersul cetei de feciori cu Turca. Turca este un par, care are la vârf un cerc, prin care se trec mai multe straie, panglici sau chiar cârpe. Straiele Turcii erau adunate de la fetele din sat, feciorii trebuind să înveţe jocul şi colindele Turcii specifice satului. Apoi, de la Sfântul Nicolae, până în Ajunul Crăciunului, se îmbrăca Turca şi se mergea la colindat. În seara de Crăciun şi în următoarea, dar şi de Anul Nou se organiza joc, la care participa tot satul.

La fiecare sfârşit de săptămână, ansambluri folclorice din judeţul Braşov vor prezenta colinde şi obiceiuri de iarnă.
       

       
 


 

Expoziţia Naţională de Fotografie Etnografică „Oameni şi datini”

1 decembrie 2015 – 24 ianuarie 2016

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Braşov, vă invită miercuri, 02 decembrie 2015, începând cu ora 13:00 , la vernisajul Expoziţiei Naţionale de Fotografie Etnografică „Oameni şi datini”.

În perioada octombrie-noiembrie 2015, Centrul Cultural „Reduta”a fost organizatorul unui concurs naţional de fotografie etnografică structurat în două secţiuni – portret şi momente etnografice.

În cadrul concursului s-au înscris peste 40 de fotografi din judeţe precum Satu Mare, Harghita, Argeş, Bistriţa-Năsăud, Galaţi, Maramureş, Bihor, Cluj, Brăila, Sălaj, Mureş, Sibiu,Buzău, Olt, Suceava, Vâlcea şi Braşov, câştigătorii fiind:

Marele Premiu „Oameni şi datini”– LABANCZ ISTÁV, Festival (Miercurea Ciuc)

Secţiunea PORTRET

Premiul I – SILVIA FLOAREA-TŐTH, Toamna pe Valea Zăgrii (Bistriţa-Năsăud)

Premiul al II-lea – DUMITRESCU VLAD, Ana şi painea ei (Braşov)

Premiul al III-lea – BOTH GYULA, Toarce firul (Tg. Mureş)

Secţiunea MOMENT

Premiul I – LABANCZ ISTVÁN, Cu dăruire (Miercurea Ciuc)

Premiul al II-lea – CACIUC CĂTĂLIN, Primăvara la Biertan (Braşov)

Premiul al III-lea – ÁDAM GYULA, Dansând cu urşii (Miercurea Ciuc)

Expoziţia cuprinde pe lângă fotografiile câştigătoare, cele mai bune lucrări cu caracter etnografic, din domeniul culturii tradiţionale materiale sau imateriale - obiecte de patrimoniu cultural tradiţional, obiceiuri, costume populare, portrete, ocupații şi arhitectură tradițională.

„Dimitrie Gusti îi scria lui Iosif Berman, considerat primul profesionist al fotografiei etnografice, că «fără prezenţa dvs. ne compromiteţi munca», marele sociolog acordând importanţa cuvenită muncii unui profesionist al imaginii. Pe măsură ce elementele de civilizaţie sătească dispar, fotografia etnografică rămâne una dintre puţinele surse de informare în domeniu”,au declarat organizatorii.

Expoziţia din foaierul Centrului Cultural „Reduta” va fi deschisă publicului braşovean în perioada 1 decembrie 2015 – 24 ianuarie 2016.

Vă aşteptăm, aşadar, să descoperim prin intermediul fotografiei, cei mai frumoşi oameni  şi cele mai interesante obiceiuri din ţara nostră!

EVENIMENTE

IUNIE

Trap Door Theatre CHICAGO
SPECTACOL DE TEATRU
”ISTORIA COMUNISMULUI POVESTITĂ PENTRU BOLNAVII MINTAL”

(How to Explain the History of Communism to Mental Patients)
Sâmbătă, 17 iunie 2017, ora 19:00


TÂRGUL ROMÂNAȘUL
24-15 iunie 2017, orele 11:00-20:00


„VEDETE ȘI PAGINI CELEBRE”
Miercuri,  28 iunie, ora 19:00



 

Expoziție de pictură
Vernisaj:
miercuri, 7 iunie, ora 14:00


 

 

 

 

CULTURĂ ȘI TRADIȚII

 

VERNISAJ EXPOZIŢIE "PORTUL DĂIŞOREAN ÎN MINIATURĂ"
Luni, 26 iunie 2017, ora 12:00


 

 

CURSURI

Cursuri "De-a ARHITECTURA"
ÎNSCRIERI!!!!


Contact rapid

Strada Apollonia Hirscher 8
Cod Postal: 500025, Brasov
Mail: centrulcultural_reduta@yahoo.com

Tel: 0268 419 706
Fax: 0268 475 239

Program Casa de bilete:
Luni-Vineri 11:00-13:00 și 15:00-18:00

Newsletter